Impactul geopolitic asupra reglementărilor bancare | KPMG | RO
close
Share with your friends

Impactul schimbărilor geopolitice asupra reglementărilor bancare

Impactul geopolitic asupra reglementărilor bancare

Alegerea președintelui Donald Trump în SUA, votul Regatului Unit de părăsire a Uniunii Europene, valul de reacții împotriva globalizării, intensificarea retoricii naționaliste la nivel mondial și incertitudinea din ce în ce mai ridicată privind securitatea în Asia – Toate aceste schimbări geopolitice și tulburări politice ridică întrebări fundamentale în legătură cu impactul potențial asupra reglementărilor aplicabile sectorului bancar. Cu o asemenea incertitudine la nivel global, cum ar putea băncile să se pregătească în viitor?

1000

Partener Audit & Assurance

KPMG in Romania

Contact

Conținut relevant

Autor: Emanuel Ștefan, Audit Manager, KPMG in Romania

Noua ordine mondială, ce pare ca se redefineste, semnalează o orientare catre protecționism în detrimentul relațiilor la nivel global.

Sub conducerea președintelui Trump, perspectiva in SUA este de abrogare a multor reglementări aplicabile sectorului financiar, inclusiv prevederi adoptate în cadrul reformei Dodd-Frank ca răspuns la criza financiară din 2008. Acea lege a fost creată pentru a diminua riscul și a spori stabilitatea sistemului financiar din SUA, însă agenda noii administratii prevede înlocuirea unor părți din “Dodd-Frank” cu o legislație care să reduca povara reglementarilor asupra sectorului bancar.

Multitudinea de schimbări geopolitice și tulburări politice ridică întrebări fundamentale privind impactul potențial asupra reglementărilor aplicabile sectorului bancar.

In Regatul Unit, negocierile privind Brexit progresează lent iar perspectiva ieșirii Marii Britanii din UE continuă să genereze tulburari în sectorul financiar si nu numai, odată cu perspectiva unor noi reguli, relații și tarife economice. Pot apărea modificări fundamentale ale modelelor de afaceri, inclusiv ca urmare a strategiilor instituțiilor financiare privind relocarile post-Brexit.

Transformarile continue si scaderea predictibilitatii crează incertitudine printre băncile internaționale, care încearcă să identifice ce le rezervă viitorul în ceea ce privește cadrul de reglementare. In acest mediu volatil, se evidentiaza trei aspecte-cheie privind directiile sectorului bancar:

1. Așteptări mai mari de la bănci. Băncile se asteapta ca autoritățile de reglementare vor continua să aibă acorde un interes crescut sectorului bancar. Acest lucru nu este surprinzător pentru o industrie ce a plătit la nivel global amenzi în valoare de aproximativ 160 miliarde USD in ultimii 10 ani. Controlul din partea autorităților de reglementare a fost intens și se va menține la acest nivel, întrucât autoritățile de reglementare nu vor tolera noi abateri, băncile avand misiunea de a se conforma cu reglementările stricte implementate în ultimul deceniu. Reglementarea nu mai poate fi văzută drept un aspect separat de business. Cheia succesului, în acest caz, va fi reprezentată de abilitatea de a identifica si ingloba efectul acestor modificari ale cadrului de reglementare in strategia si planificarea organizationala.

2. Accent sporit pe conduita și cultura bancară. În plus față de așteptările ridicate in ceea ce priveste cadrul legislativ, este de așteptat ca autoritățile de reglementare să aibă o atenție sporită asupra problemelor de conduită din sectorul bancar. Autoritățile de reglementare vor pune mai mult accent pe guvernanță și conformitate, precum și pe nevoia băncilor de a menține un mediu de control si o infrastructura fiabile.

Cu siguranță, autoritățile de reglementare se vor aștepta ca instituțiile financiare să se concentreze și să gestioneze orice fel de riscuri și provocări nou apărute în contextul schimbărilor tehnologice și apariției unor noi modele de afaceri. Autoritățile de reglementare vor pune un accent deosebit pe investiții, economii și pensii, în detrimentul produselor bancare și de asigurare tradiționale, ca urmare a preocupărilor legate de schimbările demografice și îmbătrânirea populației în multe țări. Acestea se vor concentra, de asemenea, și pe corectitudinea practicilor aferente activității de acordare a creditelor comerciale, în special pe piața IMM-urilor.

3. „Siguranța” sistemului bancar. În al treilea rând, industria se poate aștepta la o continuarea a preocuparilor privind gestionarea si adecvarea capitalului. Acest aspect include acordarea unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare față de testele de stress și planificarea privind redresarea și rezolutia bancara.

Autoritățile de reglementare se vor aștepta ca băncile să fie capabile să stabilească cu exactitate ce se va întâmpla în cazul în care aceste evenimente survin, dincolo de planurile teoretice.

De exemplu, cum ar răspunde o mare instituție financiară într-un mediu economic marcat de o creștere cu 10% a ratei șomajului, concomitent cu un salt brusc al ratelor de dobândă și stagnarea creșterii PIB? În cadrul unor astfel de scenarii ipotetice, băncile vor trebui să prevada impactul potențial asupra capitalului, abilitatii de a susține creditarea și serviciile, etc. 

„Trei linii de apărare” pentru survolarea incertitudinilor

În ultimul deceniu, administrarea riscurilor a avut o tendință de fragmentare. In aceste condiții volatile, este de așteptat ca băncile să se orienteze către o abordare holistică în ceea ce privește administrarea riscului și a incertitudinii, incluzand concentrarea pe „trei linii de apărare”.

Implementate în mod corespunzător, cele trei linii de apărare vor crea dialog și analiză, menite să împiedice băncile de la neglijarea acelor noi riscuri cu potențial de a cauza, în cele din urmă, pierderi financiare semnificative.

În plus, băncile ar trebui să implementeze modele operaționale dinamice pe care să le revizuiască periodic pe măsură ce modelele de afaceri evoluează și noile tehnologii permit noi abordări în ceea ce privește administrarea riscurilor.

Acest cadru este conceput să ajute Bancile să:

  • identifice, în mod clar, care sunt rolurile și responsabilitățile unității lor operaționale (prima linie)
  • implementeze un proces continuu de administrare a riscurilor, cu implicarea comitetelor de supraveghere a riscurilor, responsabile cu definirea politicilor și procedurilor și, in acelasi timp, capabile sa chestioneze practicile curente (a doua linie)
  • asigure o guvernanta robusta a procesului de administrare a riscurilor prin cresterea rolului rapoartelor de „assurance” pe care specialisti independenti sa le raporteze direct comitetelor de audit.

Pregătirea pentru o potențială „contagiune” în Asia

Condițiile actuale și impactul potențial al provocarilor geopolitice, precum și al modificărilor cadrului de reglementare care afectează deopotriva Statele Unite, Regatul Unit și Europa, pot avea un efect de contagiune în Asia, dată fiind prezența importanta a băncilor occidentale in regiune.

Referitor la schimbarile cadrului de reglementare, rămâne de văzut ce forma vor lua acestea în Statele Unite sau în Regatul Unit și in ce masura vor determina o reactie a autorităților de reglementare din Asia. Pentru moment cel puțin, inițiativele în curs din Statele Unite privind legislația națională, nu anticipeaza un impact semnificativ în țări precum China.

Brexit, pe de alta parte, ar putea avea un impact mai insemnat, prin faptul ca multe bănci care au sediul în Regatul Unit își vor evalua activitatea și oportunitatile de relocare în afara acestuia.

Sunt bănci ce au început deja să analizeze relocarea sediilor în Asia, optând cu precadere pentru Hong Kong și Singapore, în detrimentul Europei. Acest proces de anticipare a modificarilor, inclusiv cele de natura legislativa, devine din ce in ce mai important pe masura ce acestea devin mai putin previzibile.

In acelasi timp, pe fondul acestor incertitudini, băncile trebuie să rămână precaute fata de tentatiile unor reactii exagerate. Sunt deja banci internationale, mai ales in Europa, ce renunta sau isi restrang operatiunile din pietele externe, preferand o concentrare pe pietele locale. Aceste decizii trebuie insa bine cantarite, intrucat costul acestei “protectii” suplimentare a capitalului este renuntarea la potentialul de crestere si de profituri viitoare oferit de pietele in crestere.

In plus, aceasta evaluare trebuie facuta in contextul unui status quo diferit: daca bancile “occidentale” (intelegand aici SUA, UE si Regatul Unit) inca isi revin dupa prejudiciile reputationale ce au urmat anului 2008, alte banci globale se bucura de o cota de incredere ridicata in Asia, atat din partea clientilor si investitorilor cat si din partea reglementatorilor.

Asadar, marea provocare pentru băncile internaționale este mai degraba de a mentine perspectivele de crestere decat a frana operatiunile cu riscul de a rata oportunitatile oferite de piete precum Hong Kong, Singapore, Thailanda, Malaysia, Filipine si, de ce nu, Europa de Est unde nivelul de intermediere financiara este inca mult sub media din statele occidentale, in contextul in care tot aici regasim si cele mai dinamice economii ale Uniunii Europene.

 

Transformare in vremea protectionismului

Deși asistam la schimbari globale greu de anticipat in urma cu numai cativa ani, a caror semnificatie poate indica mai degraba ca ne aflam inca in faza de acumulare a tensiunilor geopolitice, băncile ce vor avea succes in viitor trebuie să isi acordeze strategiile intr-o abordare holistică, care să includa preocuparea pentru așteptările clientilor, cerintele reglementatorilor precum si pentru cel mai nou aparut factor: disruption-ul cauzat de digitalizare.

Aceasta intersectie, a celei de-a patra revolutii industriale cu domeniul intermedierii financiare, caracterizat de-a lungul evolutiei sale de o rigoare ce l-a ajutat sa prospere si sa profite de precedentele 3 “revolutii”, este poate cea mai insemnata provocare, pentru ca daca bancile au o lunga istorie de gestionare a nevoilor pietei si a cadrului de reglementare, este de asteptat ca, cel putin in faza initiala, acestora sa le lipseasca instrumentele pentru acest proces.

Canalele alternative de intermediere financiara, crypto-monedele, digitalizarea in general, a deschis usa unei competitii inexistente pana de curand, al carei “camp de lupta” este exigenta si increderea consumatorilor. Bancile vor trebui sa se transforme in organizatii mai suple, capabile sa livreze in aceasta noua paradigma, mentinand in acelasi timp eficacitatea operatiunilor si conformitatea cu codurile de conduita si cu reglementarile.

Un rol cheie in aceasta lupta il vor avea autoritatile de reglmentare la nivel global, prin misiunea acestora de a creste nivelul de incredere deopotriva pentru consumatori si investitori.

Toate acestea intr-un climat global ce penduleaza intre ofensiva pietelor asiatice si protectionismul sau precautia crescanda a celor occidentale.
 

© 2018 KPMG Romania S.R.L., a Romanian limited liability company and a member firm of the KPMG network of independent member firms affiliated with KPMG International Cooperative (“KPMG International”), a Swiss entity.

Mai mult despre KPMG în România

 

Cerere pentru ofertă de servicii profesionale

 

Transmiteți