În acest context, KPMG a efectuat o analiză a evoluției bunăstării în România pentru perioada 1990 – 2014, din perspectivă obiectivă. Aceasta presupune identificarea, analiza și interpretarea unor indicatori macroeconomici relevanți pentru modul în care evoluează în timp calitatea vieții la nivelul unei economii. Indicatorii utilizați corespund unor aspecte specifice bunăstării populației, astfel: starea sănătății, veniturile și consumul, educația. În cadrul studiului, evoluția României a fost analizată comparativ cu cea a altor patru țări din zona central și est-europeană (CEE) - Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria - precum și cu o țară vest-europeană relevantă atât din punct de vedere al performanței economice cât și al calității vieții, și anume Germania. Studiul a urmărit atât studierea indicatorilor în cifre absolute, cât și, mai ales, analiza dinamicii acestora.

Conform rezultatelor analizei KPMG, în perioada 1990-2014, dezvoltarea bunăstării în România pare să fi fost una susținută și robustă. Dacă luăm în considerare dinamica globală a indicatorilor bunăstării considerați, România ocupă locul doi dintre cele șase state analizate în cadrul studiului, după Polonia. În cifre absolute însă, România continuă să se claseze în urma altor țări CEE, iar pentru unii indicatori, decalajele absolute față de anumite țări au crescut. Pentru alți indicatori însă, evoluțiile superioare înregistrate indică o tendință de convergență cu țări mai bine poziționate.

Deși România a beneficiat de evoluții pozitive și consistente ale bunăstării, se află pe primul loc, între țările considerate, doar în ce privește dinamica a doi dintre cei șase indicatori utilizați: supraviețuirea infantilă și consumul privat. Evoluția PIB este a doua după Polonia, a cărei performanță este superioară tuturor economiilor analizate. Pentru înscrierea în învățământul terțiar, dinamica României se situează doar pe poziția a treia. Poziții și mai puțin favorabile apar în cazul evoluției speranței de viață și a indicelui capitalului uman – locul cinci, respectiv locul patru. 

O secțiune specială a studiului fost acordată evoluției disparităților economice (PIB și consum privat) dintre România și Germania, deoarece ele pot constitui o ilustrare a evoluției convergenței cu țările dezvoltate din vestul Europei (Germania este considerată a fi ”motorul Europei”). Se disting aici trei sub-perioade principale:

• cea inițială (1990-2000) corespunde primei decade ale tranziției la economia de piață în țările CEE, asociate cu un declin al performanței economice și cu o lărgire a decalajelor față de vestul Europei; 
• a doua etapă (2000-2008) a însemnat o creștere economică susținută în majoritatea țărilor CEE (inclusiv România) și, în consecință, o tendință de reducere a discrepanțelor economice față de vestul Europei (Germania);
• în cea de-a treia etapă (2008-2014), am asistat din nou la o ușoară adâncire a decalajelor, generată de impactul crizei globale în CEE, însă analizând ultimii doi ani reprezentați se pare că există condiții de reluare a tendinței de reducere a gap-ului față de Vest.

De asemenea, studiul trece în revistă și o serie de statistici internaționale care se axează pe măsurarea prosperității la nivelul țărilor. Concluziile relevante par să situeze în mod constant România în zona primei treimi a clasamentului bunăstării. 

La nivelul recomandărilor, din analiza KPMG se remarcă în mod clar câteva puncte slabe și, în consecință, câteva direcții de dezvoltare care ar trebui să fie urmate de către factorii de decizie la nivel economic și social din România. Astfel, sectoare importante cum ar fi sănătatea și educația necesită o atenție semnificativă atât în ceea ce privește investițiile cât și eficiența operațională.    

Victor Iancu, Senior Manager, KPMG în România: “Pe lângă aspectele tehnice ale acestui studiu, ne-am dorit să deschidem o discuție fundamentată pe temă bunăstării în România. Măsurarea nivelului de trai la nivel obiectiv reprezintă o sarcină complexă, laborioasă, neexistând metodologii universal standardizate în acest sens. Noi am abordat această provocare într-un context în care mult prea multe opinii ce invadează spațiul informațional public sunt livrate (și consumate) fără substanțieri sau explicații justificative/metodologice. Sperăm să fi deschis cu această ocazie apentitul pentru mai multe analize de calitate”.

Serban Toader, Senior Partner, KPMG în România, subliniază: “La KPMG ne concentrăm în egală măsură și pe efectuarea de analize critice ale mediului economic în care operăm, în care clienții și partenerii noștri își desfășoară activitățile. Demersul nostru de față are un dublu rol, acela de a fi în permanență în rezonanță cu realitățile economice și sociale din România, asumămându-ne însă în același timp și un rol educativ, formator”. 

Studiul a fost realizat de către KPMG Economics, departamentul specializat în analiza macroeconomică al KPMG în Romania.