KPMG:Raportarea companiilor relevă discrepanțe semnificative între informațiile prezentate și așteptările investitorilor

Studiul KPMG asupra raportărilor companiilor...

Conform studiului „Raportarea în afaceri” 2016 al KPMG International cu privire la practicile de raportare ale companiilor, este necesar ca rapoartele anuale sa furnizeze informații mai aprofundate cu privire la strategiile și modelele de afaceri ale acestora. Aceste informații ar trebui să fie susținute de indicatori financiari și nefinanciari relevanți, astfel încât investitorii și alte părți interesate să poată evalua performanța și sustenabilitatea afacerii pe termen lung.

Partener Consultanță în afaceri

KPMG in Romania

Contact

Conținut relevant

Conform celei de-a doua ediții a studiului KPMG, în cadrul căruia au fost analizate 270 de rapoarte anuale publicate de entități de interes public din16 țări, raportările companiilor cu privire la performanță, strategie și riscuri tind să se axeze pe obiectivele financiare pe termen scurt.Rezultă astfel discrepanțe semnificative între informațiile prezentate de companii și informațiile așteptate de investitori.

Din numărul total de rapoarte anuale analizate:

  • 44% prezintă în cadrul discuțiilor despre strategie numai inițiative pe termen scurt; 
  • Numai 9% prezintă informații istorice cu privire la performanța operațională pe un interval de timp de cel puțin cinci ani;
  • Numai 11% din rapoartele analizate prezintă cum a fost gestionat profilul de risc al entității de-a lungul timpului. 

Studiul nu a relevat faptul că rapoartele anuale ar trebui să fie mai lungi, acestea numărând în medie 204 pagini pentru companiile analizate. Dimpotrivă, informația din cadrul rapoartelor ar trebui să fie mai focusată. În medie, 42% din conținutul rapoartelor anuale este dedicate situațiilor financiare, în timp ce numai 15% este alocat informațiilor cu privire la performanță și perspective și 14% pentru strategie și modelul de afaceri. 

“Informația financiară nu este singura care contează pentru investitori,” spune Mark Vaessen, Global Head of IFRS în cadrul KPMG International. “Atunci când evaluează o companie, investitorii trebuie să poată să analizeze sustenabilitatea afacerii și potențialul ei dezvoltare și de generare a câștigurilor pe termen lung”.

În timp ce unele companii au început să discute cele mai importante elemente care afectează performanța afacerii în afara situațiilor financiare, mai sunt încă multe îmbunătățiri de făcut. 

  • Foarte puține rapoarte arată cum evoluează afacerea în raport cu prioritățile ei operaționale; numai 17% dintre entități dezvăluie investitorilor dacă rețin sau câștigă clienți, și numai 7% conțin informații cu privire la evoluția comenzilor sau la evoluția preconizată a vânzărilor, pentru a explica performanța afacerii. De asemenea, în mod notabil 73% dintre rapoartele analizate nu menționează orientarea spre client ca un obiectiv cheie al afacerii. 
  • Studiul analizează indicatorii de performanță prezentați pentru șase dimensiuni principale care definesc sustenabilitatea unei afaceri per termen lung, concluzionând că numai 11% dintre rapoartele anuale acoperă toate aceste dimensiuni. Astfel, în timp ce 58% dintre entități prezintă indicatori de performanță cu privire la produsele și serviciile oferite, numai 41% prezintă indicatori de performanță cu privire la clienți, 40% indicatori privind eficiența operațională, 35% indicatori privind angajații, 22% indicatori referitori la activitatea de cercetare-dezvoltare și numai 15% prezintă indicatori de performanță cu privire la brand și mărcile comerciale. 

Potrivit studiului KPMG, companiile trebuie să găsească un echilibru mai bun între raportarea indicatorilor pe termen scurt și raportarea unor indicatori de performanță care să evidențieze viabilitatea și sustenabilitatea afacerii pe termen lung. 

În România, sfera de acoperire a raportărilor entităților de interes public cu peste 500 de angajați urmează să fie extinsă începând cu anul 2017 ca urmare a adoptării Directivei 2014/95/UE privind prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari („Directiva privind raportarea nefinanciară”). Astfel, companiile care intră sub incidența directivei trebuie să publice anual informații cu privire la modelul de afaceri, politicile adoptate cu privire la aspectele de mediu, sociale și de personal, rezultatele acestor politici și principalele riscuri legate de aspectele menționate, precum și o descriere a politicii de diversitate și informații privind respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită. 

„Directiva privind raportarea nefinanciară creează un cadru propice pentru extinderea ariei de acoperire a informațiilor prezentate de companii spre elemente de interes major pentru o gama largă de utilizatori, însă adresează numai o parte din aspectele relevante”, spune Angela Manolache, Partener în cadrul Departamentului de Consultanță al KPMG în România. „Dincolo de cadrul de reglementare, este importantă schimbarea viziunii și abordării de ansamblu a companiilor cu privire la raportare ca instrument de dialog cu investitorii și publicul larg; principalele provocări pentru companiile românești rămân creșterea relevanței informațiilor prezentate inclusiv prin adaptarea acestora la specificul afacerii și al activității, precum și creșterea gradului de transparență al raportărilor, atât cu privire la performanța financiară istorică cât și la performanța operațională și perspectivele pe termen lung.”  

© 2016 KPMG Romania S.R.L., a Romanian limited liability company and a member firm of the KPMG network of independent member firms affiliated with KPMG International Cooperative (“KPMG International”), a Swiss entity.

Mai mult despre KPMG în România

 

Cerere pentru ofertă de servicii profesionale

 

Transmiteți

Noua platformă digitală a KPMG

Noua platformă digitală a KPMG